Rata de crestere a industriei fotovoltaice a crescut in mod semnificativ in 2011

Rata de crestere a industriei fotovoltaice a crescut in mod semnificativ in 2011, cu 21,9 gigawati (GW) de electricitate solara conectata in Europa, fata de 13,4 GW in 2010, conform raportului Asociatiei Europene a Industriei Fotovoltaice (EPIA). Aceste performante ar putea totusi sa se erodeze, in conditiile in care sectorul se confrunta cu o incetinire economica generalizata, cu o concurenta mondiala importanta, cu unele reglementari imprevizibile si cu o reticenta a bancilor de a acorda imprumuturi intreprinderilor. Pietele europene pe care industria fotovoltaica s-a dezvoltat mult in ultimii ani au atins, cel putin pentru moment, un nivel care va fi greu de pastrat pe parcursul urmatorilor doi ani, indica raportul EPIA.

Rata de crestere a industriei fotovoltaice a crescut in mod semnificativ in 2011

Rata de crestere a industriei fotovoltaice a crescut in mod semnificativ in 2011, cu 21,9 gigawati (GW) de electricitate solara conectata in Europa, fata de 13,4 GW in 2010, conform raportului Asociatiei Europene a Industriei Fotovoltaice (EPIA). Aceste performante ar putea totusi sa se erodeze, in conditiile in care sectorul se confrunta cu o incetinire economica generalizata, cu o concurenta mondiala importanta, cu unele reglementari imprevizibile si cu o reticenta a bancilor de a acorda imprumuturi intreprinderilor. Pietele europene pe care industria fotovoltaica s-a dezvoltat mult in ultimii ani au atins, cel putin pentru moment, un nivel care va fi greu de pastrat pe parcursul urmatorilor doi ani, indica raportul EPIA.

O companie din Spania ar putea dezvolta un parc fotovoltaic in Harghita

Compania Heliotech din Spania si partenerul acesteia din Romania, firma Solar Systems, ar putea dezvolta un parc fotovoltaic in judetul Harghita, cu o productie de 30 MW/h, in urma unei investitii de peste 55 milioane euro.

Proiectul ar urma sa fie realizat pe un teren de 100 de hectare apartinand domeniului public administrativ al comunei Lazarea, potrivit Mediafax.
Primarul localitatii, Gabor Ladislau, a declarat ca proiectul de obtinere de energie electrica avand la baza celule fotovoltaice va fi dezvoltat de firma Solar Systems, reprezentantul Heliotech in Romania, si va costa peste 55 de milioane de euro.

“Proiectul a fost intocmit de Heliotech si va fi finantat din fonduri de investitii private. Mai precis, in spatele acestui proiect se afla un fond de pensii din Elvetia, care va plasa peste 55 de milioane de euro pentru realizarea lui”, a spus Ladislau.

Pentru acest proiect este in curs de elaborare Planul Urbanistic Zonal (PUZ), avizele Electrica pentru preluarea energiei in sistemul national fiind deja obtinute.

“Sper ca in cel mult doua luni se va finaliza PUZ-ul si se va obtine si autorizatia de constructie, astfel incat in urmatoarea jumatate de an sa fie amenajat parcul si sa devina functional”, a mai spus Ladislau.

Inregistrata la Valencia, firma Heliotech este specializata in energie regenerabila, consultanta in domeniu si atragerea de investitii.

O companie din Spania ar putea dezvolta un parc fotovoltaic in Harghita

Compania Heliotech din Spania si partenerul acesteia din Romania, firma Solar Systems, ar putea dezvolta un parc fotovoltaic in judetul Harghita, cu o productie de 30 MW/h, in urma unei investitii de peste 55 milioane euro.

Proiectul ar urma sa fie realizat pe un teren de 100 de hectare apartinand domeniului public administrativ al comunei Lazarea, potrivit Mediafax.
Primarul localitatii, Gabor Ladislau, a declarat ca proiectul de obtinere de energie electrica avand la baza celule fotovoltaice va fi dezvoltat de firma Solar Systems, reprezentantul Heliotech in Romania, si va costa peste 55 de milioane de euro.

“Proiectul a fost intocmit de Heliotech si va fi finantat din fonduri de investitii private. Mai precis, in spatele acestui proiect se afla un fond de pensii din Elvetia, care va plasa peste 55 de milioane de euro pentru realizarea lui”, a spus Ladislau.

Pentru acest proiect este in curs de elaborare Planul Urbanistic Zonal (PUZ), avizele Electrica pentru preluarea energiei in sistemul national fiind deja obtinute.

“Sper ca in cel mult doua luni se va finaliza PUZ-ul si se va obtine si autorizatia de constructie, astfel incat in urmatoarea jumatate de an sa fie amenajat parcul si sa devina functional”, a mai spus Ladislau.

Inregistrata la Valencia, firma Heliotech este specializata in energie regenerabila, consultanta in domeniu si atragerea de investitii.

Opt statii ale mijloacelor de transport in comun din Timisoara au fost dotate cu celule fotovoltaice

O parte a panourilor de afisaj electronic din statiile de transport in comun din Timisoara, precum si a dispozitivelor de semnalizare rutiera sunt alimentate, mai nou, cu energie solara.

Astfel, opt statii ale mijloacelor de transport in comun au fost dotate cu celule fotovoltaice, fiecare sistem costand 10.000 de lei.

Acestea alimenteaza panourile de afisaj electronic ale RATT din statiile de tramvai de la prefectura, Continental si Bega, Piata Mocioni si statiile de troleibuz 17 si 18 din Piata Consiliul Europei.

De asemenea, in mai multe intersectii si la cateva treceri de pietoni au fost instalate 14 lampi cu LED-uri (400 de lei bucata) si patru indicatoare luminoase cu celule fotovoltaice (300 de lei bucata).

Opt statii ale mijloacelor de transport in comun din Timisoara au fost dotate cu celule fotovoltaice

O parte a panourilor de afisaj electronic din statiile de transport in comun din Timisoara, precum si a dispozitivelor de semnalizare rutiera sunt alimentate, mai nou, cu energie solara.

Astfel, opt statii ale mijloacelor de transport in comun au fost dotate cu celule fotovoltaice, fiecare sistem costand 10.000 de lei.

Acestea alimenteaza panourile de afisaj electronic ale RATT din statiile de tramvai de la prefectura, Continental si Bega, Piata Mocioni si statiile de troleibuz 17 si 18 din Piata Consiliul Europei.

De asemenea, in mai multe intersectii si la cateva treceri de pietoni au fost instalate 14 lampi cu LED-uri (400 de lei bucata) si patru indicatoare luminoase cu celule fotovoltaice (300 de lei bucata).

Un cioban din Margininea Sibiului a decis sa-si "utileze" stana cu un sistem hibrid de panouri fotovoltaice si turbine eoline

Preocuparea pentru utilizarea energiilor regerabile prinde tot mai mult teren in Romania, unde piata se dezvolta, iar cererea este in crestere. Ciobanii se numara printre cei care au inteles cat de eficiente pot fi aceste resurse.

Un cioban din Margininea Sibiului a decis sa-si “utileze” stana cu un sistem hibrid de panouri fotovoltaice si turbine eoline, scrie Gazeta Afacerilor.

Investitia l-a costat 6.000 de euro, iar prin sistem obtine 4,3 KW/ora pe zi. Noua sursa de energie o foloseste si la aparatele pentru mulsul oilor. Cum panourile fotovoltaice nu dau foarte mare randament iarna, era nevoie de un alt element care sa compenseze alimentarea cu necesarul de energie, astfel incat au fost instalate si turbine eoline, care se comporta mult mai bine in anotimpul rece.

Specialistii in domeniu sfatuiesc consumatorii sa-si aleaga solutiile alternative de producere a energiei, numai dupa ce realizeaza studii de fezabilitate si prospecteaza daca conditiile de clima si cele meterologice permit functionarea respectivului dispozitiv.

Siemens: Nu putem inlocui totul cu eoliene si solare. Avem nevoie de carbuni si gaze pentru energie

Peter Löscher, presedintele si CEO-ul concernului in­dustrial german Siemens, un business de 73,5 mi­liarde de euro cu 360.000 de angajati, crede ca in ciuda cresterii de care se bucura sectorul energiilor verzi, carbunii si gazele naturale vor continua sa asigure o buna parte din productia de energie pe ter­men lung.
Viziunea lui Löscher asupra mixului energetic este un nou semnal de alarma pentru piata locala care, potrivit jucatorilor din domeniu, s-ar putea confrunta chiar din 2016 cu un deficit de capa­ci­tati de productie a energiei electrice in contextul in care 80% dintre termocentralele care inca mai func­tio­neaza acum in Romania au durata de viata depasita.

Desi la finalul anului trecut deja erau puse in functiune parcuri eoliene de circa 1.000 MW, capa­ci­ta­tea lor de productie este extrem de volatila, nu putine fiind intervalele orare in care abia daca func­tio­neaza cativa MW din toti cei care au fost instalati. Astfel, productia de energie din Romania se ba­zeaza in continuare pe termocentralele vechi de 40 de ani sau pe de hidrocentralele construite inainte de 1989, sin­gu­rele investitii noi facute de stat in ultimii 20 de ani fiind cele doua reactoare nucleare de la Cerna­voda.

Energia sigura, din carbuni

In ciuda acestor lucruri, investitiile in proiecte majore de producere a energiei electrice pe carbuni sau gaze se pot numara pe degete. O singura centrala pe gaze de 860 MW, mai mare decat un reactor nuclear de la Cernavoda, a fost realizata de Petrom in urma unei investitii de 500 de milioane de euro. In rest, proiectele de termocentrale noi care trebuia sa produca energie folosind carbunii stau de ani de zile blocate in hartii desi huila si lignitul reprezinta cea mai importanta resursa a Romaniei, cantitatile fiind disponibile pentru sute de ani.

“Vom avea nevoie de o monitorizare continua si de o balanta echilibrata intre consumul si productia de energie. Bineinteles ca trebuie sa extindem capaci­tatile din resurse regenerabile, dar nu putem inlocui totul cu vant sau energie solara pe termen scurt. Ter­mo­centralele de inalta eficienta si curate care folosesc carbunele si gazele naturale vor fi vitale pe o perioada lunga de timp pentru a avea certi­tudinea ca avem o sursa de energie sigura”, explica Löscher.

Incepe sa fie prea tarziu?

Problema, cel putin pentru piata locala, este faptul ca multe dintre marile companii energetice straine prezente aici nu s-au implicat alaturi de statul roman in proiecte de anvergura, asa cum sunt reactoarele 3 si 4 in valoare de 4 miliarde de euro de la Cernavoda sau hidrocentrala de un miliard de euro Tarnita-Lapus­testi. Greii privati din energie si-au motivat reticenta prin incertitudinile care inconjoara restructurarea sistemului energetic local, dar mai ales prin preturile inca neliberalizate la energie electrica si gaze naturale. Chiar la inceputul acestei saptamani insa un mesaj pu­ternic din partea Bancii Mondiale ii indemna pe gigantii privati din energie sa aiba curaj si sa se implice in marile proiecte de investitii pana nu este prea tarziu pentru ca oricum in Romania vor avea loc reformele cerute de ei.

Greul nu a trecut

In ceea ce priveste situatia economica europeana, care la randul ei are un impact puternic asupra apetitului de investitii al marilor companii, CEO-ul Siemens spune ca riscurile zonei inca sunt importante, mai ales tinand cont de situatia Greciei si a Spaniei.

“Economia globala pare a se misca intr-o directie mai stabila. Dincolo de acest lucru insa, raman riscurile inca nerezolvate. Unele tari europene asa cum sunt Spania si Grecia se confrunta cu provocari enorme in continuare. Pe de alta parte insa, tarile emergente, conduse de China si India, raman factorii stabilizatori ai economiei mondiale”, este de parere Löscher.

In legatura cu activitatile din Romania, seful Siemens spune ca circa 1.800 de oameni lucreaza in cele 5 unitati de productie si 9 centre regionale de servicii si vanzari controlate de grupul german.

“Unul dintre evenimentele importante din 2011 a fost noul parc eolian pe care GDF SUEZ il va realiza, cu o capacitate de 48 MW si 21 de turbine. Parcul va fi localizat in Braila si va produce suficienta energie pentru a alimenta 50.000 de gospodarii”, a mai precizat CEO-ul Siemens.

Intrebat daca atentia grupului s-ar putea orienta spre productia in Romania de turbine eoliene, acesta a precizat ca Siemens mentine o legatura stransa cu clientii locali, neexistand in acest moment un plan concret.

Certificatul verde este inima intregului sistem de sprijin gandit de statul roman pentru energia regenerabila

Energia solara era creditata de multi specialisti ca fiind zona din care se va plamadi noul boom verde, dupa ce deja turbinele eoliene au cucerit aproape in totalitate Dobrogea. Schema de sprijin pusa la dispozitie de statul roman pentru acest tip de proiecte era magnetul principal, energia solara fiind copilul rasfatat al regenerabilelor prin valoarea subventiilor acordate. Bucuria a durat insa numai cateva luni.

“Incepusera sa se dezmorteasca si bancile si investitorii, dar asta ar fi concluzia din ceea ce vedem. Se va reduce numarul de certificate verzi incepand cu ianuarie 2013. Informatii oficiale nu exista, sunt supozitii, dar aceasta ar fi concluzia discutiilor de pana acum”, spune Robert Cruceru, directorul executiv al Asociatiei Romane a Industriei Fotovoltaice (RPIA).

Certificatul verde este inima intregului sistem de sprijin gandit de statul roman pentru energia regenerabila. Cum proiectele verzi sunt mai costisitoare decat cele conventionale de producere a energiei, statul roman a gasit o modalitate prin care sa sustina industria regenerabila in contextul in care, la nivelul anului 2020, in calitatea sa de membru al UE, Romania trebuie sa aiba un procent de 38% de energie verde in consumul final de electricitate. Astfel, pentru fiecare MWh de energie nepoluanta producatorul era recompensat pana la finele anului trecut cu un singur certificat verde, indiferent de tehnologie, fie ca era eoliana, solara sau hidro. Pretul acestui certificat este cuprins intre 27 si 55 de euro. Pentru energia eoliana, chiar si un singur certificat verde era bun, dar pentru altii, asa cum erau investitorii in energia solara, el s-a dovedit insuficient. Asa ca industria nu s-a dezvoltat mai deloc. Din noiembrie anul trecut, dupa trei ani de discutii, fiecare forma de energie verde a inceput sa fie recompensata printr-un numar diferit de certificate. La acel moment, energia solara a tras lozul cel mare si s-a trezit cu 6 certificate verzi pentru fiecare MWh, desi initial trebuia sa primeasca doar patru. Minunea nu a tinut mult si deja se discuta despre reducerea numarului de certificate la 4 unitati mai ales in contextul in care costul echipamentelor a scazut substantial de la 4 milioane de euro pe MW la mai putin de 2 milioane de euro. Cursa contra cronometru a inceput pentru ca numai pentru cei care vor fi gata cu proiectele solare pana in ianurie 2013 marea compensare cu 6 certificate verzi mai poate deveni realitate. Pentru restul, visul frumos aproape s-a terminat.

“Este o temere ca investitorii in energia solara s-ar putea imbogati peste masura datorita avansului tehnologic care a dus la scaderea costurilor echipamentelor. Cei care inca mai vor 6 certificate verzi nu trebuie sa mai astepte peste o luna pentru finalizarea procesului de avizare pentru a avea timp. Timp necesar ca sa monteze panourile si sa le lege la retea pana in ianuarie 2013, cand ar trebui sa se modifice sistemul de sprijin”, spune la randul sau Horea Harsan, executive manager in cadrul ABB, unul dintre cei mai importantti furnizori la nivel global de servicii si echipamente pentru industria energetica.

Declaratiile lui Harsan sunt sustinute si de Robert Cruceru. “Trebuie sa se miste repede pentru a mai putea beneficia de 6 certificate verzi. In ianurie anul viitor trebuie sa fie conectati, sa produca, altfel risca sa intre sub noua schema de sprijin”, a precizat reprezentantul RPIA.

Astfel ca investitorii deja au inceput sa se agite. Datele Transelectrica, transportatorul national de energie electrica, arata ca la finalul lunii aprilie 79 de parcuri solare cu o capacitate totala de aproape 335 de MW aveau contractele de racordare la retea, adica puteau incepe constructiile.

Daca in cazul energiei eoliene, Constanta si Tulcea sunt judetele in care s-au concentrat majoritatea investitiilor, pentru proiectele solare mai toata suprafata Romaniei s-a dovedit a fi atractiva. Din cele 79 de proiecte, peste 20 au ca termen de punere in functiune anul acesta. Este vorba despre circa 87 de MW, care ar presupune investitii de 174 de milioane de euro si este de subliniat faptul ca aceasta este un bilant doar pentru primele patru luni din 2012.

“Cei care au decis sa investeasca sunt deja activi pe piata. Cred ca vom vedea tranzactii importante in perioada urmatoare si sunt si companii noi care doresc sa vina”, a mai precizat Cruceru.

Astfel, previzibila micsorare a numarului de certificate verzi pentru energia solara stimuleaza pe de o parte interesul pentru a finaliza cat mai multe proiecte anul acesta pentru a beneficia de cele 6 certificate verzi. Dar, pe de alta parte, nici nu este de natura a domoli complet apetitul pentru investitii in aceasta zona.

“Din cate vedem noi acum, chiar si cu 4 certificate verzi un proiect in zona solara este rentabil. Mai jos de atat nu se poate cobori. Daca reducerea nu va fi foarte drastica, astfel incat sa-i inghete pe investitori, eu cred ca vom asista la o mica perioada de stagnare in 2013, dupa modificarea sistemului de sprijin, pentru ca apoi investitiile sa reporneasca. Lumea va incepe sa investeasca iar dupa ce-si va pune cifrele din nou in ordine”, conchide Cruceru.

Panourile solare te ajuta sa incalzesti apa si sa scapi de o parte din costurile cu utilitatile

Investitia in panourile solare pentru apa calda se amortizeaza in cinci-sase ani. Dupa aceasta perioada, incalzesti apa gratis.

Folosind energia solara, prin panourile solare, putem incalzi apa si chiar intreaga locuinta, scapand de o mare parte din costurile cu utilitatile. Sistemul este utilizat in special pentru incalzirea apei.

“Pentru o casa de patru persoane sunt necesare doua panouri termice plane, de cate doi metri patrati fiecare”, potrivit lui Robert Szabo, director de vanzari la Idella. Alexandru Mirea, consultant tehnic la Habitat Energy, spune ca orice dimensionare a unui sistem de energie alternativa pleaca de la consumatori. Prin urmare, alegem numarul de panouri in functie de utilizatori, a explicat acesta, pentru EVZ.

Investitia intr-un sistem cu panouri solare fabricate integral in Germania pentru apa calda menajera, la o locuinta de patru persoane, se ridica la aproximativ 3.500 de euro, spune Robert Szabo. Se asigura garantie de 12 ani pentru panouri si de cinci ani pentru manopera.

In cazul Habitat Energy, care lucreaza cu furnizori italieni, un sistem de apa calda pentru patru persoane costa circa 2.450 de euro. Amortizarea investitiei se face in trei-sase ani.

Investitie pentru incalzire

O investitie pentru incalzirea unei case de 100 de metri patrati cu panouri cu tuburi vidate costa de la 4.000 – 5.000 de euro in sus, incluzand contravaloarea echipamentului si a manoperei.

Echipamentul cuprinde doua panouri cu tuburi vidate premium si un boiler de 500 de litri. Panourile solare nu pot prelua, insa, in intregime incalzirea casei, asa incat se va apela la un sistem dual, care sa implice si o centrala termica, ce va incalzi casa in zilele mai intunecoase sau in cele cu ninsoare, cand panourile nu functioneaza.

“Panourile solare furnizeaza caldura pentru 20, 40 sau poate chiar 50% din perioada de iarna de sase luni calendaristice. Daca factura lunara la incalzirea cu centrala urca in mod normal la circa 500 de lei, cu ajutorul panourilor aceasta poate scadea la 200-300 de lei”, spune Robert Szabo. Investitia se amortizeaza in circa 7-10 ani. Potrivit lui Alexandru Mirea, sistemele de panouri sunt avantajoase pentru case, insa nu si pentru apartamente. In cazul apartamentelor, investitia este destul de mare si greu de amortizat.

“Casa Verde”

Anul trecut, Ministerul Mediului a derulat programul “Casa Verde”, prin care se acorda o subventie de 600 de lei celor care isi montau panouri solare. Se puteau inscrie in program persoanele fizice proprietari sau co-proprietari de locuinte, cu domicilul pe teritoriul Romaniei si care nu au restante la bugetul de stat. Anul acesta, guvernantii au suspendat programul din lipsa de fonduri anuntand, insa, ca acesta va fi relansat in 2013.