Luni

Interpretări privind etica şi protecţia mediului II

Comenteaza Mai 4, 2009 – 10:40 am | Comenteaza pe Forum | Trimite prin Y!M | Trimite prin email | Tipareste |

Indiferent de modelul ales de organizaţii, este important să se urmărească îndeplinirea obligaţiilor faţă de societate. Problemele vizând protecţia mediului înconjurător deţin în prezent o importanţă deosebită, nu numai în ceea ce priveşte aspectul tehnic, ci şi din punct de vedere moral. De la ideea că omul este stăpânul naturii s-a trecut la viziunea potrivit căreia omul trebuie să vegheze la menţinerea unui echilibru cu natura (eco-etica).
Se identifică mai mulţi factori care concură la acordarea unei atenţii din ce în ca mai mari mediului:
- atitudinile critice ale intelectualilor postbelici faţă de efectele pe care le-a avut dezvoltarea economică asupra naturii şi societăţii;
- studiile publicate după anii ´70, care au evidenţiat limitele naturale ale creşterii de tip extensiv; se consideră că în prezent parcurgem aşa-numita eră ecologică (1990-2030), ce urmează erei economice (1950-1990); astfel, politicile economice se definesc luându-se în considerare necesitatea dezvoltării economice durabile, adică asigurarea cerinţelor generaţiei actuale fără a compromite existenţa generaţiilor viitoare;
- adoptarea unor legi privitoare la protecţia mediului.
Pentru a echilibra efectele negative asupra mediului, marile puteri economice planifică şi derulează programe care implică un număr cât mai extins de beneficiari .
Ford Romania, de pildă, oferă un exemplu de marketing şi etică prin premiile pentru Protecţia Mediului pe care le oferă anual din 1996, în valoare de 20.000$.
Un alte exemplu în protejarea mediului îl constituie programul oferit de Nokia - ”Climate Change”. Programul reprezinta colaborarea între una dintre cele mai mari organizaţii globale pentru conservarea mediului şi companii care manifestă un interes activ pentru schimbarea climatică. Nokia vizează o serie de iniţiative pentru reducerea consumului de energie, inclusiv reducerea la jumătate a consumului încărcatoarelor de telefoane, utilizarea de electricitate generată de surse regenerabile pentru alimentarea a 50% din facilităţile sale de producţie până în 2010 şi reducerea cu 6% a necesarului energetic pentru punctele sale de lucru până în 2012. Între 2003 si 2006, proiectele de eficienţă energetică desfăşurate de Nokia în facilităţile sale din Europa, America de N si S şi China au contribuit la reducerea consumului total de energie al companiei cu 3,5%. Între 2007 şi 2012, Nokia intentioneaza să reducă acest consum cu încă 6%, comparativ cu nivelul din 2006. În prezent, 25% din necesarul de energie electrică al punctelor de lucru Nokia din întreaga lume este acoperit de surse regenerabile. Până în 2010, Nokia intentionează să crească acest procent la 50%.
Considerând că exemplul personal este cea mai bună dovadă în acest sens, în cursul anului 2005, s-a organizat pentru a doua oară acţiunea civică „McDonald’s pentru un oraş curat”, acţiune în care au fost angrenaţi peste 150 de angajaţi ai companiei. Politica managerială în direcţia protecţiei mediului are la bază trei principii şi căi de acţiune: reducere, refolosire şi reciclare. Promovarea conceptului de responsabilitate socială – premisă a dezvoltării unei adevărate culturi de implicare socială în România.

În România a fost demarat Programul CSR: „Responsabilitate Socială” , (iunie 2003), sub forma unei colaborări între săptămânalul „Capital” şi Fundaţia pentru Societate Deschisă; este un program de pledoarie pentru un comportament responsabil faţă de angajaţi, cetăţeni, comunitate şi mediu. Misiunea acestui program a fost de a promova ideea, valorile şi metodele de responsabilitate socială în rândul companiilor din România şi de a contribui la crearea unei culturi a responsabilităţii şi implicării sociale. Prin acest program se urmăreşte evoluţia acestui fenomen în diferitele sectoare ale vieţii economice, precum şi felul în care diferitele forme şi modele sunt aplicate de companiile din România.
În prezent, programul include următoarele componente:
• „Capital: Responsabilitate Socială” – pagina pe această temă, realizată în colaborare cu săptămânalul Capital, cuprinde numeroase articole pe teme precum: voluntariatul sprijinit de angajator, marketing-ul social, implicarea în comunitate a sectorului farmaceutic sau fast-food etc. În iunie 2004, „Capital” a primit un premiu special în cadrul Galei „Oameni pentru Oameni” datorită sprijinului acordat răspândirii ideii de responsabilitate socială şi comportamentului responsabil demonstrat de realizarea acestei pagini.
• „Compania Responsabilă” – un buletin informativ lunar, transmis prin e-mail, al cărui prim număr a apărut în august 2004. Pe lângă sfaturi practice privind implementarea modelelor de responsabilitate socială, publicaţia conţine un vocabular de responsabilitate socială şi resurse utile pentru cei ce doresc să se implice în acest domeniu.
• „Doza de Responsabilitate” – este un jurnal pe Internet (blog) în care sunt semnalate zilnic ultimele noutăţi şi studii din domeniul responsabilităţii sociale, completate cu reflecţii asupra fenomenului, atât în România, cât şi la nivel global. Această componentă s-a demarat în august 2004.
• „Pledoarie publică” – cuprinde o serie de prezentări şi discursuri pe teme de responsabilitate socială, prezentate cu ocazia evenimentelor din sectorul organizaţiilor non-guvernamentale. Analizele efectuate în rândul companiilor responsabile social au evidenţiat că aceste angajamente sunt iniţiate nu numai ca un răspuns la presiunile externe ale publicului, ci şi datorită valorilor şi filosofiilor personale ale managerilor sau fondatorilor.
Preocupările în vederea creşterii gradului de informare a firmelor privitor la responsabilitatea socială sunt deja o certitudine. În vederea familiarizării comunităţii de afaceri din România cu această nouă tendinţă a companiilor europene, Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti a desfăşurat în mai 2005 seminarul „Observatorul responsabilităţii sociale” . Proiectul a reunit parteneri din Italia, România, Bulgaria şi Bosnia-Herţegovina şi a avut ca principal obiectiv promovarea relaţiilor comerciale între firmele şi organizaţiile din aceste ţări, bazate pe deschidere, încredere, transparenţă, recunoaştere şi promovarea conceptelor de responsabilitate socială.
Alt exemplu este proiectul social „Cel mai curat bloc” al companiei Unilever South Central Europe ce are loc de trei ani în Ploieşti unde Unilever încearcă să implice comunitatea (asociaţiile de locatari şi studenţii din cămine) într-un concurs care desemnează şi premiază Cel mai curat bloc. În 2004, concursul a fost lansat în luna martie, iar premierea a avut loc la Teatrul din Ploieşti unde au participat preşedintele Unilever şi reprezentanţi ai autorităţilor locale. În concurs au fost înscrise 230 de asociaţii de locatari şi 320 de cămine studenţeşti. Proiectul se adresează oraşului Ploieşti unde compania Unilever îşi desfăşoară activitatea şi doreşte să se implice în proiectele comunităţii pe care o serveşte.
Firmele Data Group International, Level 7 Software, Idea Design&Print şi Stu Art Ambient Design din Timişoara reprezintă un exemplu al firmelor relativ mici care au programe sociale clar definite. Astfel, ele îşi strâng angajaţii o dată pe an şi fac curăţenie în oraş. Prima lor acţiune a fost organizată în vara anului 2001, într-o pădure din localitatea Şag de lângă Timişoara, când au participat 70 de persoane care au adunat împreună 120 saci de gunoi. Angajaţii care nu au vrut să participe au avut o zi liberă plătită, pentru că ecologizarea s-a desfăşurat în timpul programului de lucru. A doua acţiune de ecologizare organizată de cele patru firme timişorene a avut loc pe 2 mai 2003 şi a vizat malul drept al râului Timiş.
SIVECO România a participat cu un pachet informatic integrat SIVECO Applications 2010, care pune accent pe importanţa introducerii sistemului informaţional de monitorizare a fluxului deşeurilor, atât la nivel de societăţi comerciale cât şi la nivel de autorităţi naţionale, regionale şi locale. Componenta sa de Management al Deşeurilor este o aplicaţie complexă, dar extrem de uşor de folosit, ce a fost proiectată pentru a susţine activitatea de gestiune a deşeurilor, de la producerea, depozitarea, transportul până la eliminarea deşeurilor. Principalul beneficiu pe care îl câştigă utilizatorii acestei aplicaţii este cunoaşterea exactă a sursei deşeului, tipul de deşeu produs, modul de colectare şi depozitare, transportul şi modalitatea de eliminare a acestuia, alături de obţinerea de rapoarte financiare despre producţia de deşeuri la nivel de serviciu, departament sau pe conturi de cheltuieli.
Vodafone România a dezvoltat împreuna cu organizaţia neguvernamentală Mare Nostrum, din Constanţa, programul „Litoral curat”, care se desfăşoară pe timpul verii în staţiunile de pe litoralul românesc al Mării Negre. Programul are ca scop informarea şi educarea turiştilor şi locuitorilor din zona litoralului pentru pastrarea curateniei pe plaja, precum si incurajarea acestora pentru colectarea selectivă a deşeurilor spre a fi reciclate. În vara anului 2005, când a fost lansat, „Litoral Curat” a însemnat amplasarea a 300 de coşuri pentru colectarea selectivă a deseurilor, pe o suprafata de 45 de km de plaja. Programul a continuat si in vara lui 2006, cand plajele din 9 staţiuni româneşti de pe malul mării, precum ş din oraşul Constanţa, au fost dotate cu 450 de coşuri pentru colectarea selectivş a deşeurilor. Anual se colectează astfel peste 10.000 de kg de hârtie şi peste 10.000 de kg de materiale plastice, care sunt apoi reciclate.
Un al program lansat de aceeaşi companie este programul naţional de reciclare a telefoanelor mobile şi a accesoriilor, o iniţiativă ce are drept scop reducerea cantităţii de deşeuri electronice, pentru un mediu mai curat şi mai sănătos. Vor fi colectate telefoanele mobile şi accesoriile, în scopul reciclării, de la toţi utilizatorii de telefonie mobilă din România, în punctele special amenajate în cele 74 de magazine proprii din ţară.
Campania „Salveaza oamenii de zapadă”, realizată de GMP PR pentru Apa Nova. Obiectivul campaniei a fost sărbătorirea Zilei Internaţionale a Mediului, prin sensibilizarea publicului asupra temei din acest an: încălzirea globală. GMP PR a ales un mod neconvenţional de a prezenta bucureştenilor problemele care apar odată cu fenomenul încălzirii globale, arătându-le într-un mod sugestiv unul din posibilele efecte: peste nu foarte mulţi ani, copiii noştri s-ar putea să nu mai ştie cum arată zăpada. Proiectul s-a desfăşurat în perioada 4-8 iunie 2007 şi a cuprins o serie de tactici neconvenţionale menite să atragă atenţia asupra problemei şi să prezinte soluţii. Pe perioada campaniei, 3 oameni de nisip (de aproape 3 m înălţime) au fost amplasaţi în principalele intersecţii din Bucureşti, iar la semafor şoferii au primit câte un cub de gheaţă împreună cu pliante cu sfaturi referitoare la protecţia mediului.
ECO TIC a primit la 2 aprilie 2007 licenţa de operare 001 - 2007 în domeniul gestionării deşeurilor de echipamente electrice şi electronice din partea Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile şi a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului. ECO TIC este prima asociaţie a producătorilor de echipamente electrice şi electronice care obţine această licenţă care deschide drumul spre demararea fluxului gestionării deşeurilor de echipamente electrice şi electronice din România. ECO TIC, asociaţie non-profit înfiinţată în aprilie 2006, reuneşte 100 de companii din sectorul IT & C şi al electronicelor de consum.
Proiectul „Şi tu poţi dota biblioteca şcolii tale. Reciclează hârtie!” cu o durată nedeterminată având ca obiectiv general crearea condiţiilor necesare privind transpunerea în practică a acquis-ului european de protecţie a mediului privind reducerea şi gestionarea deşeurilor. Grupul ţinte fiind elevii şcolilor din municipiul Ploieşti şi din judeţul Ialomiţa.
În concluzie, firmele nu-şi pot permite să obţină avantaje necuvenite de la partenerii lor de afaceri. Aceasta este împotriva principiilor de marketing de a identifica nevoile în mod profitabil, dar şi etic. Firmele capabile să găsească soluţii noi, de o manieră responsabilă din punct de vedere social, vor avea cele mai mari şanse de reuşită.

Este bine de ştiut că un mediu sănă¬tos are o mare valoare economică, es¬tetică şi etică, or menţinerea unui ase¬menea mediu presupune prezervarea în bune condiţii a tuturor componentelor sale: specii, variabilitate genetică şi ecosisteme, încât o presiune exercitată în sens negativ poate duce la dezechili¬brul întregului mediu.
Pornind de la ideea că natura are o valoare spirituală care este superioară valorii economice ne-o demonstrează din plin istoricii, filozofii, poeţii, ar¬tiştii, muzicienii afirmă că şi-au găsit sursa de inspiraţie în mediu, apreciind viaţa sălbatică, estetica peisajelor ori activitatea în aer liber.
În acest sens, etica mediului ţine seama de faptul că un individ are o se¬rie de obligaţii morale care merg până la obligaţii morale faţă de toate ecosis¬temele planetei şi faţă de Terra însăşi. Deşi au trecut cinci decenii de la re¬cunoaşterea universalităţii drepturilor omului, raporturile societăţii cu mediul au rămas confuze, variabile, contradic¬torii.
Incontestabil, dezvoltarea durabilă, rămâne un concept solid, iar aplicarea sa poate să formeze comportamente economico-ecologice viabile, pe ter¬men lung, iar previziunile în acest do-meniu ar trebui să folosească orizonturi de timp mai mari.
Păstrarea echilibrului ecologic depinde de structura economiei, de ritmurile de creştere a producţiei, de volumul capitalului productiv, de gra¬dul de poluare a mediului, de ritmul progresului tehnic, de extinderea pieţei ecoindustriilor, motiv pentru care apare ca imperativă corelarea politicilor eco¬nomice cu cele etice şi de protecţie a mediului.
Or, protejarea mediului şi a diver¬sităţii biologice poate fi justificată cu argumente etice la fel de bine ca şi cu argumente economice. Sistemele de valori ale celor mai multe religii, culturi ori filozofii oferă justificare pentru protecţia speciilor acestea fiind deja înţelese de către oa¬meni, argumentele etice ajutând spe¬ciile care nu au o valoare economică evidentă pentru oameni.
Aceasta înseamnă că societatea umană a mileniului trei trebuie să fie organizată respectând principiile lumii vii – cauzalitatea şi finalitatea–şi rea¬lizând reconcilierea ştiinţei cu religia, pentru că parteneriatul cu Natura nu poate aparţine decât unui om cu o etică şi moralitate desăvârşită.

comportamnet, eco, etica, moralitate