Luni

Energie solara

Oportunităţi energetice în România

O publicaţie financiară americană consideră că ţara noastră va investi în domeniul energetic sub presiunea dezvoltării industriale. Analiştii trustului de presă Dow Jones prevăd dezvoltarea industriei în România. Ei recomandă investiţii în domeniul energetic, propunând cu precădere echipamentele UPS.

Varianta on-line a unuia dintre cele mai puternice grupuri de presă din lume, renumitul MarketWatch patronat de grupul Dow Jones, prezice ţării noastre creşteri economice bazate pe dezvoltarea industriei.

Analiza porneşte de la un studiu financiar efectuat de compania Frost&Sulivan.

Specialiştii în investiţii industriale semnalează potenţialul deosebit al României, punctând câteva argumente majore: statutul de ţară membră UE, care asigură ţării noastre fonduri structurale pentru susţinerea dezvoltării infrastructurii, poziţia strategică la porţile Orientului şi capitalul uman bine pregătit tehnic.

O ţară de ingineri

De multe ori s-a spus despre România, mai degrabă peiorativ decât laudativ, că ar fi „o ţară de ingineri“. Iată că acum, pe fondul lipsei globale de specialişti cu înaltă calificare în domeniile tehnice, absolvenţii pe bandă rulantă ai Politehnicii au devenit „un capital“ demn de luat în seamă.

Companii auto precum Renault, Mercedes-Benz, Audi şi Ford au sau vor să deschidă linii de producţie în România pentru a beneficia de mâna ieftină şi pricepută de lucru.

Producătorii de autovehicule consideră că ţara noastră este un loc strategic pentru amplasarea de facilităţi în vederea apropierii de pieţele orientale cu mare potenţial de desfacere precum Rusia, China şi India. Noile linii de producţie au nivel înalt de automatizare şi, desigur, consumă mult curent electric.

Domeniul IT şi al telecomunicaţiilor sunt şi ele pe lista de dezvoltare a României. Aplicarea unor directive UE, precum „Data Retension“, emisă în 2006, care impune păstrarea convorbirilor telefonice timp de şase luni la dispoziţia justiţiei, implică necesitatea unor investiţii importante în domeniul computerelor, precizează MarketWatch.

Instalaţii de backup pentru reţele

Din întreaga gamă de echipamente energetice necesare României, analiştii americani subliniază, mai ales, aşa-numitele „instalaţii de backup“ pentru reţelele electrice.

Acestea sunt generatoare de mici dimensiuni, ce funcţionează de regulă pe bază de combustibili lichizi şi produc curent electric pentru perioade scurte de timp, pentru a acoperi necesarul reţelelor electrice ce nu pot fi oprite, precum cele de computere sau liniile automate de producţie auto.

Sursele neîntrerupte de curent, cunoscute sub numele de UPS (acronim de la „uninterruptible power supplies“), vor fi din ce în ce mai solicitate în România, spun cei de la MarketWatch, care consideră că, cel puţin din acest punct de vedere, ţara noastră este un veritabil „tărâm al tuturor posibilităţilor“ pentru dezvoltatorii dispuşi să investească în acest domeniu.

Criza economică ce afectează puternic Statele Unite şi ţările din vestul Europei va avea un impact minim asupra României, mai spune raportul.

Chiar dacă şi aici se va înregistra o uşoară scădere a ritmului de creştere economică în următorii doi ani, mai ales din cauza scăderii randamentului investiţiilor imobiliare, pe termen mediu şi lung, scenariul dezvoltării industriei româneşti este luminos, iar investiţiile în producerea de echipamente UPS vor fi cât se poate de rentabile.

Statul român, acţionar majoritar

Semnarea memorandumului pentru construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă impune acum investiţii importante pentru Nuclearelectrica. Compania românească, care deţine 51% din acţiuni, va trebui să ofere cele două miliarde de dolari necesare derulării proiectului şi, se pare, o parte din bani îi va obţine prin împrumuturi bancare.

Eşecul unor încercări similare din alte ţări, unde centralele nucleare au fost închise de ecologişti, a generat însă o oarecare lipsă de încredere în eficienţa unor astfel de împrumuturi. Intervenţia statului, prin oferirea de fonduri sau garanţii, va asigura însă reuşita acestei investiţii.

Nume sonore în industria energetică

Creşterea sectorului de producţie a energiei electrice a antrenat parteneri cu renume pe plan internaţional. Privatizarea companiei de stat RENEL a atras investitori precum E.ON, CEZ, Gdf-Suez, Enel şi Iberdrola, companii care îşi propun să dezvolte acest domeniu investind în producerea de energie nucleară şi eoliană.

Reducerea emisiilor de carbon, obligatorie

Chiar azi au început la Bruxelles negocierile finale privind semnarea unui memorandum de reducere a poluării în statele Uniunii Europene. Preşedintele Franţei, ţară care se află la conducerea UE până la sfârşitul acestui an, doreşte să-şi încheie mandatul european cu un succes ecologic.

Pachet de măsuri necesare

La întâlnirea de săptămâna trecută, din Polonia, Nicolas Sarkozy a încercat să convingă grupul ţărilor foste comuniste membre ale UE de necesitatea impunerii unor termene precise pentru ritmul de reducere a emisiilor de carbon.

Acum, la summitul de la Bruxelles, care se va încheia mâine, se doreşte semnarea unui pachet de măsuri privind producţia de energie în concordanţă cu respectarea ţintelor de reducere a poluării propuse în 2007.

Acestea prevăd diminuarea emisiilor de carbon până în anul 2020 cu 20% faţă de nivelul anului 1990. În plus, noile directive vizează şi consumul eficient al resurselor energetice, prin înlăturarea risipei de energie termică şi electrică, atât la nivel industrial, cât şi la nivelul consumatorilor casnici.

Reducerea importurilor, un deziderat

În ceea ce priveşte producţia de energie, România se află pe locul zece între cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, fiind una dintre ţările cu dependenţă „slabă“ de importul de resurse energetice.

Dintre toate statele membre, cel mai bine situată este Danemarca, ţară care exportă aproximativ 37% din energia produsă, şi cel mai rău stau Cipru, Malta, Luxemburg şi Irlanda, care importă aproape toată energia necesară.

Cum România importă doar 30% din energia pe care o consumă, cifră estimată de Eurosat, Biroul de Statistică al Comunităţii Europene, intrarea în funcţiune a reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă în anul 2015 ar putea reduce la minimum necesitatea importurilor.

În plus, începerea exploatării „rezervorului” de hidrogen sulfurat din apele adânci ale platoului Mării Negre ar oferi ţării noastre şansa de a scăpa şi în viitor de efectele nefaste ale crizelor mondiale.

Energia nucleară e o soluţie agreată

Prin construcţia unor noi centrale nucleare, variantă propusă şi susţinută puternic de Franţa, Uniunea Europeană ar putea scăpa de povara importurilor energetice şi va restrânge influenţa politică a statelor exportatoare.

În prezent, cei mai importanţi furnizori de resurse energetice pentru UE sunt Rusia şi Norvegia. Comisia Europeană a admis că mai bine de 33% din importurile de petrol şi cel puţin 40% din importurile de gaze naturale provin din Rusia, Norvegia furnizând numai 16% din necesarul de petrol şi doar 23% din cel de gaze.

Cei mai importanţi membri UE producători de energie sunt Marea Britanie, Germania, Franţa şi Polonia, care împreună acoperă însă numai 60% din necesarul uniunii.

Sursa: Adevarul

dezvoltarea industriei, dezvoltarea infrastructurii, domeniul energetic, oportunitati energetice